Madame Butterfly de G PUCCINI

Ramane de departe cel mai mare compozitor de opera, pentru sufletul meu.Am trecut azi pe langa un chiosc de ziare si mi-am luat doua opere CARMEN SI Madama Butterfly si acum am pus-o pe dvd sa o ascult si privesc si ascult si sunt emotionata de subiect mai mult decat credeam.
Doamne, ce trist sa fii fost bogat si sa ajungi sarac si sa te lasi pacalita la doar 15 ani, si sa crezi in fidelitate , sa accepti sa te casatoresti cu un om pe care nici nu il cunosti iar el sa plece in lumea lui....sa revina dupa ceva ani, cu sotia lui, iar tu sa ii arati copilul...LUI.Sange din sangele vostru, dar el apare ca o floare, ignorant si nepasator cu noua sotie, dupa atata amar de vreme, timp in care ai sperat, l-ai iubit si l-ai asteptat.Dezamagirea e atat de mare incat onoarea te impinge la HARAKIRI (SINUCIDERE).
Unde e curajul? unde e lasitatea? Imi vine sa plang....ascult si plang!
Asta e lectia mea de viatza...iubirea neconditionata.Inca nu mi-am invatzat-o.
De ce , oare, plang de fiecare data cand ascult Puccinni? e atat de real...sunt coplesita ...as vrea sa il fii cunoscut pe acest compozitor care a murit fiind bolnav d e cancer la gat...ce ironie... sa ii sarut mana si sa ma inclin in fata lui, pentru tot ce a scris...Inca nu realizez ca Opera e cea mai frumoasa muzica, si sa ma inalta , ma ridica spre DUMNEZEU cu fatza luminata si cu bucurie.
Da! Meseria mea e o bucurie!!!!!!!
Am o imensa sansa sa traiesc in mediul asta si sa vibrez , si s a aud cea mai frumoasa muzica din lume.OPERA!
Si cand e cantata si bine....(nu are voie altfel) emotia e imensa...imensa..nu imi incap in piele de bucurie...desi imi curg lacrimi.
Mi-e dor de Japonia, MI-E DOR de tatal meu, CARE A FOST DE CATEVA ORI ACOLO, mi-e dor de copilarie, de parintii mei, dar stiu ca nu exista trecut si viitor...totul e aici, acum, si ei sunt langa mine!Si eu multumesc din tot sufletul divinitatii pentru viata pe care o am.